tiraj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TIRÁJ, tiraje, s. n. 1. Numărul de exemplare în care se tipărește o carte sau o publicație periodică. ◊
Loc. adj. Cu (sau
de) (mare) tiraj = care apare într-un număr mare de exemplare.
2. Multiplicare, prin copiere, a unui film, pentru a asigura numărul de copii necesar rețelei cinematografice.
3. Operație de turnare în sticle a vinului pregătit pentru fabricarea șampaniei.
4. Circulația aerului (și a gazelor de ardere) într-o instalație de încălzire cu focar (care se datorește diferenței de presiune dintre două sectoare ale coșului). – Din
fr. tirage.tiraj (Dicționar de neologisme, 1986)TIRÁJ s.n. 1. Numărul de exemplare în care se tipărește o publicație periodică, o carte etc. ♦ Imprimare. ♦ Producția orară normală a unei mașini de tipar, exprimată în coli tipărite pe față. ♦ (
Cinem.) Multiplicare, prin copiere, a unui film.
2. (
Tehn.) Deplasare a unui gaz într-o conductă, datorită diferenței de presiune dintre cele două extremități sau dintre două secțiuni ale ei.
3. Operație de turnare în sticle a vinului pregătit pentru fabricarea șampaniei.
4. Tragere a aerului în plămâni ca urmare a contracției mușchilor inspiratori. ♦ Efort inspirator în dispnee. [< fr.
tirage].
tiraj (Marele dicționar de neologisme, 2000)TIRÁJ s. n. 1. număr de exemplare în care se tipărește o publicație periodică, o carte etc. ◊ producția orară normală a unei mașini de tipărit, exprimată în coli tipărite pe față. 2. (cinem.) multiplicare, prin copiere, a unui film. 3. deplasare a unui gaz într-o conductă datorită diferenței de presiune dintre cele două extremități sau dintre două secțiuni ale ei. 4. operație de turnare în sticle a vinului pregătit pentru fabricarea șampaniei. 5. tragere a aerului în plămâni ca urmare a contracției mușchilor inspiratori. ◊ efort inspirator în dispnee. (< fr.
tirage)
tiraj (Dicționaru limbii românești, 1939)*tiráj n., pl.
e și
urĭ (fr.
tirage, d.
tirer, a trage, adică „a scoate de la mașină”). Număru de exemplare ale unuĭ jurnal, ale uneĭ cărțĭ:
jurnal cu un tiraj de 100,000 de exemplare pe zi.tiraj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tiráj s. n.,
pl. tirájetiraj (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)tiraj n. tragerea unei cărți, a unui ziar cu ajutorul presei și rezultatul acestei acțiuni:
tiraj în 3000 de exemplare (= fr.
tirage).
tiraj (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TIRÁJ, tiraje, s. n. 1. Numărul de exemplare în care se tipărește o carte sau o publicație periodică. ◊
Loc. adj. Cu (sau
de) (
mare)
tiraj = care apare într-un număr mare de exemplare.
2. Multiplicare, prin copiere, a unui film, pentru a asigura numărul de copii necesar rețelei cinematografice.
3. Operație de turnare în sticle a vinului pregătit pentru fabricarea șampaniei.
4. Circulația aerului (și a gazelor de ardere) într-o instalație de încălzire cu focar (care se datorește diferenței de presiune dintre două sectoare ale coșului). — Din
fr. tirage.