terțet (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TERȚÉT, terțete, s. n. 1. Ansamblu compus din trei voci sau din trei instrumente care execută împreună o bucată muzicală scrisă pentru un astfel de ansamblu; trio.
2. Terțină. – Din
it. terzetto.