tertel - explicat in DEX

tertel (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TERTÉL, terteluri, s. n. (Înv.) Șnur sau ciucure din fire de mătase sau de aur. – Din tc. tirtil.

tertel (Dicționaru limbii românești, 1939)
tertél n., pl. urĭ (turc. tyrtyl, omidă). Găitan de sîrmă foarte supțire [!] învîrtită în spirală de un milimetru și maĭ puțin în diametru: broderie cu tertel. – Și tirtir.

tertel (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tertél (înv.) s. n., pl. tertéluri

tertel (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
tertel n. șnur de mătase: broderia cu fir și cu tertel îi acoperia tot pieptul. NEGR. [Turc. TYRTYL].

tertel (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TERTÉL, terteluri, s. n. (înv.) Șnur sau ciucure din fire de mătase sau de aur. — Din tc. tirtil.