teofilină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TEOFILÍNĂ s. f. Substanță alcaloidă extrasă din frunzele de ceai, cu acțiune diuretică, vasodilatatoare, care stimulează mușchiul cardiac și acționează asupra centrilor respiratori. [
Pr.:
te-o-] – Din
fr. théophylline.teofilină (Dicționar de neologisme, 1986)TEOFILÍNĂ s.f. Produs natural extras din ceai, izomer al teobrominei. [Pron.
te-o-. / < fr.
théophylline].
teofilină (Marele dicționar de neologisme, 2000)TEOFILÍNĂ s. f. alcaloid din frunzele de ceai, izomer al teobrominei, folosit ca diuretic, stimulent al miocardului, vasodilatator etc. (< fr.
théophylline)
teofilină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)teofilínă (te-o-) s. f.,
g.-d. art. teofilíneiteofilină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TEOFILÍNĂ s. f. Substanță alcaloidă extrasă din frunzele de ceai, cu acțiune diuretică, vasodilatatoare, care stimulează mușchiul cardiac și acționează asupra centrilor respiratori. [
Pr.:
te-o-] — Din
fr. théophylline.