teișor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TEIȘÓR, teișori, s. m. 1. Diminutiv al lui
tei; teiuleț.
2. Arbust din familia rozaceelor, cu flori mari, galbene-aurii, cultivat ca plantă ornamentală; trandafir galben
(Kerria japonica). 3. (
Bot.) Pristolnic. [
Pr.:
te-i-] –
Tei +
suf. -ișor.