teios (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TEIÓS, -OÁSĂ, teioși, -oase, adj. (Despre unele plante sau fructe comestibile) Tare și fibros; ațos. –
Tei +
suf. -os.teios (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)teiós adj. m.,
pl. teióși; f. teioásă, pl. teioáseteios (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TEIÓS, -OÁSĂ, teioși, -oase, adj. (Despre unele plante sau fructe comestibile) Tare și fibros; ațos. —
Tei +
suf. -
os.teĭos (Dicționaru limbii românești, 1939)teĭós, -oásă adj. (d.
teĭ, ca
cărpănos d.
carpăn). Plin de fibre și greŭ de mestecat, ca sfecla saŭ ridichile prea adulte. V.
ațos.