tartrat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TARTRÁT, tartrați, s. m. Sare sau ester al acidului tartric. – Din
fr. tartrate.tartrat (Dicționar de neologisme, 1986)TARTRÁT s.m. Sare sau ester al acidului tartric. [< fr.
tartrate].
tartrat (Marele dicționar de neologisme, 2000)TARTRÁT s. m. sare sau ester al acidului tartric. (< fr.
tartrate)
tartrat (Dicționaru limbii românești, 1939)*tartrát m. și n., pl.
e (d.
tartru).
Chim. Sare de acid tartric:
tartrat de potasiŭ.tartrat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tartrát s. m.,
pl. tartráțitartrat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TARTRÁT, tartrați, s. m. Sare sau ester al acidului tartric. — Din
fr. tartrate.