tahigraf - explicat in DEX

tahigraf (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TAHIGRÁF¹, tahigrafe, s. n. Aparat folosit în topografie, cu care se întocmesc planuri cu ajutorul unui creion-trasor acționat de aparat în timpul observațiilor. – Din germ. Tachygraphe.

tahigraf (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TAHIGRÁF², tahigrafi, s. m. (Înv.) Stenograf. – Din fr. tachygraphe.

tahigraf (Dicționar de neologisme, 1986)
TAHIGRÁF s.n. 1. (Mec.) Aparat înregistrator de viteze. 2. Tahograf folosit la întocmirea de planuri și hărți topografice. [Var. taheograf s.n. / < fr. tachygraphe, cf. gr. tachys – rapid, graphein – a scrie].

tahigraf (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TAHIGRÁF¹ s. n. v. taheograf.

tahigraf (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TAHIGRÁF² /TAHOGRÁF s. n. tahometru înregistrator. (< fr. tachygraphe, germ. Tachograph)

tahigraf (Dicționaru limbii românești, 1939)
*tahigraf, -ă adj. (vgr. tahygráphos, d. tahýs, răpede [!], și grápho, scriŭ). Stenograf.

tahigraf (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tahigráf¹ (persoană) (înv.) (-hi-graf) s. m., pl. tahigráfi

tahigraf (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!tahigráf² (aparat) (-hi-graf) s. n., pl. tahigráfe

tahigraf (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TAHIGRÁF¹, tahigrafe, s. n. Aparat folosit în topografie, cu care se întocmesc planuri cu ajutorul unui creion-trasor acționat de aparat în timpul observațiilor. — Din germ. Tachygraphe.

tahigraf (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TAHIGRÁF², tahigrafi, s. m. (înv.) Stenograf. — Din fr. tachygraphe.