surescitație - explicat in DEX

surescitație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SURESCITÁȚIE, surescitații, s. f. Surescitare. [Var.: surexcitáție s. f.] – Din fr. surexcitation.

surescitație (Dicționar de neologisme, 1986)
SURESCITÁȚIE s.f. Surescitare. [Gen -iei, var. surexcitație s.f. / cf. fr. surexcitation].

surescitație (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SURESCITÁȚIE s. f. surescitare. (< fr. surexcitation)

surescitație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
surescitáție (-ți-e) s. f., art. surescitáția (-ți-a), g.-d. art. surescitáției; pl. surescitáții, art. surescitáțiile (-ți-i-)

surescitație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SURESCITÁȚIE, surescitații, s. f. Surescitare. [Var.: surexcitáție s. f.] — Din fr. surexcitation.