surescitabilitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SURESCITABILITÁTE s. f. Înclinare spre surescitare. [
Var.:
surexcitabilitáte s. f.] – Din
fr. surexcitabilité.surescitabilitate (Dicționar de neologisme, 1986)SURESCITABILITÁTE s.f. Înclinare spre surescitare. [Var.
surexcitabilitate s.f. / cf. fr.
surexcitabilité].
surescitabilitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)SURESCITABILITÁTE s. f. predispoziție spre surescitare. (< fr.
surexcitabilité)
surescitabilitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)surescitabilitáte s. f.,
g.-d. art. surescitabilitắțiisurescitabilitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SURESCITABILITÁTE s. f. Înclinare spre surescitare. [
Var.:
surexcitabilitáte s. f.] — Din
fr. surexcitabilité.