sufixa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUFIXÁ, sufixez, vb. I.
Tranz. A adăuga un sufix la o rădăcină sau la o temă. – Din
sufix. Cf. fr. suffixer.sufixa (Dicționar de neologisme, 1986)SUFIXÁ vb. I. tr. A adăuga un sufix .....
sufixa (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUFIXÁ vb. tr. a adăuga un sufix la rădăcina sau tema unui cuvânt. (< fr.
suffixer)
sufixa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sufixá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
sufixeázăsufixa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUFIXÁ, sufixez, vb. L
Tranz. A adăuga un sufix la o rădăcină sau la o temă. — Din
sufix. Cf. fr. suffixer.