sufită (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUFÍTĂ1, sufite, s. f. Parte superioară a scenei, amenajată special pentru manevrarea dispozitivelor de iluminare, aerisire etc.;
p. ext. element scenografic care acoperă sau decorează partea superioară a scenei. – Din
it. soffitta, fr. soffite.