suberină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUBERÍNĂ s. f. Substanță organică formată din acizi grași, care se găsește în membrana celulară a suberului. – Din
fr. subérine.suberină (Dicționar de neologisme, 1986)SUBERÍNĂ s.f. Substanță organică făcând parte din compoziția suberului. [< fr.
subérine].
suberină (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUBERÍNĂ s. f. substanță organică impermeabilă caracteristică suberului. (< fr.
subérine)
suberină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)suberínă s. f.,
g.-d. art. suberíneisuberină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUBERÍNĂ s. f. Substanță organică formată din acizi grași, care se găsește în membrana celulară a suberului. — Din
fr. subérine.