stofă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)STÓFĂ, stofe, s. f. Țesătură de lână sau de fibre sintetice, mai groasă decât pânza, întrebuințată pentru confecționarea îmbrăcămintei, pentru tapisarea mobilei etc. ♦
Fig. (Cu determinări introduse prin
prep. „de”) Predispoziție, aptitudine, talent. ◊
Expr. A avea stofă = a avea calități deosebite (într-un anumit domeniu). [
Var.:
ștófă s. f.] – Din
germ. Stoff, it. stoffa.stofă (Dicționar de neologisme, 1986)STÓFĂ s.f. Țesătură de lână, de fire sintetice etc. mai groasă ca pânza; postav. ♦ (
Fig.) Dispoziție, talent, aptitudini. [Var.
ștofă s.f. / < it.
stoffa, germ.
Stoff].
stofă (Marele dicționar de neologisme, 2000)STÓFĂ s. f. 1. țesătură din lână, din fire sintetice etc. mai groasă ca pânza; postav. 2. (fig.) talent, aptitudine. ♦ a avea ~ = a avea calități deosebite. (< germ.
Stoff, it.
stoffa)
stofă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)stófă (-fe), s. f. –
1. Postav, țesătură. –
2. Fire, natură, caracter. –
Var. ștofă. –
Mr. stofă. Germ. Stoff, parțial prin intermediul
it. stoffa ›
ngr. στόφα (Cihac, II, 394; Borcea 206),
cf. rus. stof (Sanzewitsch 210). Pentru sensul al doilea,
cf. cumaș.stofă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)stófă s. f.,
g.-d. art. stófei; (sorturi, bucăți)
pl. stófestofă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)stofă f.
1. Orice fel de țesătură (mai ales cele de lână):
stofă de lână; 2. fig. calitate, merit:
are stofă de ministru; 3. dispozițiuni fericite:
e stofă în acest tânăr. [Sas STOFF; sensurile figurate după fr.
étoffe].
stofă (Dicționaru limbii românești, 1939)*stófă f, pl.
e (ngr.
stófa, d. it.
stoffa, de unde și fr.
étoffe și germ.
stoff). Țesătură de lînă saŭ de bumbac maĭ groasă de cît pînza:
un surtuc de stofă neagră. Fig. Valoare personală, calitățĭ:
acest tînăr are stofă. – Și
ștofă (după germ.). V.
postav.stofă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)STÓFĂ, (
2)
stofe, s. f. 1. Țesătură de lână sau de fibre sintetice, mai groasă decât pânza, folosită pentru confecționarea îmbrăcămintei, pentru tapisarea mobilei etc. ♦
Fig. (Cu determinări introduse prin
prep. „de”) Predispoziție, aptitudine, talent. ◊
Expr. A avea stofă = a avea calități deosebite (într-un anumit domeniu).
2. Sortiment sau bucată de stofă (
1). [
Var.:
ștófă s. f.] — Din
germ. Stoff, it. stoffa.