stivuitor - explicat in DEX

stivuitor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STIVUITÓR, -OÁRE, stivuitori, -oare, s. m. și f. Muncitor care se ocupă cu stivuirea; stivator. [Pr.: -vu-i-] – Stivui + suf. -tor.

stivuitor
STIVUITÓR, stivuitoare ~ 2. S. n. Utilaj mobil destinat încărcării, descărcării, deplasării pe distanțe scurte și stivuirii unor sarcini de dimensiuni și greutăți apreciabile.

stivuitor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
stivuitór (-vu-i-) s. m., pl. stivuitóri

stivuitor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STIVUITÓR, -OÁRE, stivuitori, -oare, s. m. și f. Muncitor care se ocupă cu stivuirea; stivator. [Pr.: -vu-i-] — Stivui + suf. -tor.