sporadic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SPORÁDIC, -Ă, sporadici, -ce, adj. (Adesea adverbial) Care apare, care se manifestă pe ici, pe colo sau din când în când; lipsit de continuitate; distanțat, rar; împrăștiat, dispersat, răzleț, izolat; întâmplător. – Din
fr. sporadique.sporadic (Dicționar de neologisme, 1986)SPORÁDIC, -Ă adj. (adesea
adv.) Care apare ici și colo, din când în când; răzleț, dispersat, întâmplător. [< fr.
sporadique, cf. gr.
sporadikos].
sporadic (Marele dicționar de neologisme, 2000)SPORÁDIC, -Ă adj. (și adv.) care apare ici și colo, din când în când; răzleț, dispersat. (< fr.
sporadique)
sporadic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sporádic adj. m.,
pl. sporádici; f. sporádică, pl. sporádicesporadic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)sporadic a. se zice de boalele cari atacă ici-colea indivizi izolați, în opozițiune cu
endemic, local, și cu
epidemic, subit.
sporadic (Dicționaru limbii românești, 1939)*sporádic, -ă adj. (vgr.
sporadikós, diseminat, d.
speiro, semăn, de unde vine și
spóros, sămînță. V.
spor 2). Care se arată pe icĭ pe colo, diseminat, împrăștiat:
manifestațiunĭ sporadice. Boale sporadice, care nu-s epidemice, cĭ lovesc numaĭ cîte un individ icĭ și colo:
în India holera există continuŭ în stare sporadică. Adv. În mod sporadic:
a se arăta sporadic.sporadic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SPORÁDIC, -Ă, sporadici, -ce, adj. (Adesea adverbial) Care apare, care se manifestă pe ici, pe colo sau din când în când; lipsit de continuitate; distanțat, rar; împrăștiat, dispersat, răzleț, izolat; întâmplător. — Din
fr. sporadique.