spiritualizà - explicat in DEX

spiritualiza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SPIRITUALIZÁ, spiritualizez, vb. I. Tranz. A încerca să dea sau a da fenomenelor, lucrurilor etc. un caracter sau un conținut spiritual, a încerca să le detașeze de materie. ♦ Refl. A căpăta o anumită adâncime spirituală. [Pr.: -tu-a-] – Din fr. spiritualiser.

spiritualiza (Dicționar de neologisme, 1986)
SPIRITUALIZÁ vb. I. tr. A da, a impregna un caracter spiritual. [Cf. fr. spiritualiser].

spiritualiza (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SPIRITUALIZÁ vb. I. tr. a da, a impregna un caracter spiritual nobil, elevat. II. tr., refl. a încerca să (se) detașeze de materie, să (se) apropie de viața spirituală. (< fr. spiritualiser)

spiritualiza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
spiritualizá (a ~) (-tu-a-) vb., ind. prez. 3 spiritualizeáză

spiritualiza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SPIRITUALIZÁ, spiritualizez, vb. I. Tranz. A încerca să dea sau a da fenomenelor, lucrurilor etc. un caracter sau un conținut spiritual, a încerca să le detașeze de materie. ♦ Refl. A căpăta o anumită adâncime spirituală. [Pr.: -tu-a-] — Din fr. spiritualiser.

spiritualizà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
spiritualizà v. 1. a converti sensul literal al unui pasaj într’unul spiritual, alegoric; 2. a da un caracter spiritual, a degaja de materie.