socratic - explicat in DEX

socratic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SOCRÁTIC, -Ă, socratici, -ce, adj. Care ține de Socrate, care aparține doctrinei lui Socrate. – Din fr. socratique.

socratic (Dicționar de neologisme, 1986)
SOCRÁTIC, -Ă adj. Care ține de doctrina lui Socrate. ◊ Școli socratice = denumire generică dată unor școli filozofice grecești întemeiate de discipoli ai lui Socrate. [< fr. socratique, cf. Socrate – filozof grec din antichitate].

socratic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SOCRÁTIC, -Ă adj. propriu lui Socrate. ♦ școli če = denumire generică dată unor școli filozofice grecești întemeiate de discipoli ai lui Socrate. (< fr. socratique)

socratic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
socrátic (so-cra-) adj. m., pl. socrátici; f. socrátică, pl. socrátice

socratic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*socrátic, -ă adj. (d. filosofu Socrate). Al luĭ Socrate: filosofia socratică.

socratic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SOCRÁTIC, -Ă, socratici, -ce, adj. Care ține de Socrate, care aparține doctrinei lui Socrate. — Din fr. socratique.