sihăstri - explicat in DEX

sihăstri (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SIHĂSTRÍ, sihăstrésc, vb. IV. 1. Intranz. A duce viață de sihastru; fig. a trăi izolat, retras, ca un sihastru. 2. Refl. și intranz. A se face, a deveni sihastru; fig. a se izola de societate. – Din sihastru.

sihăstri (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sihăstrí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg și 3 pl. sihăstrésc, imperf. 3 sg. sihăstreá; conj. prez. 3 să sihăstreáscă

sihăstri (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SIHĂSTRÍ, sihăstresc, vb. IV. 1. Intranz. A duce viață de sihastru; fig. a trăi izolat, retras, ca un sihastru. 2. Refl. și intranz: A se face, a deveni sihastru; fig. a se izola de societate. — Din sihastru.