scumpie - explicat in DEX

scumpie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SCUMPÍE, scumpii s. f. 1. Arbust cu flori verzi-gălbui, a cărui coajă și ale cărui frunze se întrebuințează în vopsitorie și în tăbăcărie, precum și în medicina populară, pentru proprietățile lor antiseptice și astringente (Cotinus coggygria). 2. (Bot.; reg.) Liliac¹. [Acc. și: scúmpie] – Din pol. skapia.

scumpie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
scumpíe s. f., art. scumpía, g.-d. art. scumpíei; pl. scumpíi, art. scumpíile

scumpie (Dicționaru limbii românești, 1939)
scumpíe f (pol. skapia pron. skompia [de unde și rut. rus. skompia], d. skap, pron. skomp, care e rom. scump, zgîrcit, avar, pin aluz. la astringența scoarțeĭ eĭ). Un frumos copăcel care crește pe dealurĭ petroase și a cărĭ coajă se întrebuințează la tăbăcit (rhus cótinus). Munt. Iron. Cînd oĭ secera scumpia, la anu cu brînză, la Paștele caluluĭ, la calendele greceștĭ, nicĭ-odată. Trans. vest. Liliac, melin (plantă); Rhus cótinus e originar din Asia Mică și a pătruns la noĭ din nord (Polonia, Rusia). În Munt. a apărut la 1676.

scumpie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
scumpie f. 1. arbust, cu florile verzi-gălbui, a cărui scoarță e întrebuințată la tăbăcitul pieilor (Rhus cotinus); 2. Tr. Bot. liliac. [Pol. SKÕPIE].

scumpie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SCUMPÍE, scumpii, s. f. 1. Arbust cu flori verzi-gălbui, a cărui coajă și ale cărui frunze se folosesc în vopsitorie și în tăbăcărie, precum și în medicina populară, pentru proprietățile lor antiseptice și astringente (Cotinus coggygria). 2. (Bot.; reg.) Liliac¹. [Acc. și: scúmpie] — Din pol. skapia.