sagace (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SAGÁCE, sagaci, -ce, adj. (
Livr.) Care pricepe ușor și repede ceva; perspicace, ager, pătrunzător. – Din
fr. sagace.sagace (Dicționar de neologisme, 1986)SAGÁCE adj. invar. Pătrunzător, ager la minte; perspicace. [Cf. fr., it.
sagace, lat.
sagax].
sagace (Marele dicționar de neologisme, 2000)SAGÁCE adj. inv. pătrunzător, ager la minte; perspicace. (< fr.
sagace)
sagace (Dicționaru limbii românești, 1939)* sagáce adj. pl. m.
ĭ, f. tot
e (lat.
sagax, -acis). Perspicace, ager la minte. Adv. Cu sagacitate.
sagace (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sagáce adj. m.,
pl. sagáci; f. sg. și
pl. sagácesagace (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SAGÁCE, sagaci, -ce, adj. Care pricepe ușor și repede ceva; perspicace, ager, pătrunzător. — Din
fr. sagace.