rogojină - explicat in DEX

rogojină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ROGOJÍNĂ, rogojini, s. f. Împletitură de tulpini sau de frunze de rogoz ori de papură, utilizată pentru protecția unor elemente de construcție, a unor instalații etc. sau pentru așternut pe jos (în unele locuințe), pentru decorațiuni interioare etc. – Din bg. rogozina.

rogojină (Dicționaru limbii românești, 1939)
rogojínă f., pl. ĭ (vsl. bg. rogožĭna, rogojină, sîrb. rogožina, rus. rogóža și rogózina. V. rogoz). Împletitură de rogoz, de papură saŭ de alte plante de apă întrebuințată ca covor. Cu rogojina´n cap și cu jalba´n proțap. V. jalbă.

rogojină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
rogojínă s. f., g.-d. art. rogojínii; pl. rogojíni

rogojină (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
rogojină f. împletitură de papură (od. de rogoz); cu rogojina aprinsă în cap și cu jalba în proțap, datină veche spre a atrage atențiunea Domnului asupra unei nedreptăți strigătoare (simbolizând focul ce mistue inima jeluitorului). [Slav. ROGOZINA, covor].

rogojină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ROGOJÍNĂ, rogojini, s. f. Împletitură de tulpini sau de frunze de rogoz ori de papură, utilizată pentru protecția unor elemente de construcție, a unor instalații etc. sau pentru așternut pe jos (în unele locuințe), pentru decorațiuni interioare etc. — Din bg. rogozina.