revoluționar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REVOLUȚIONÁR, -Ă, revoluționari, -e, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. Care ține de revoluție, care este în legătură cu revoluția, care aderă la revoluție sau propagă revoluția. ♦
Fig. Care produce o transformare radicală într-un anumit domeniu; înnoitor, transformator.
2. S. m. și
f. Partizan, adept al revoluției; participant la o revoluție. [
Pr.:
-ți-o-] – Din
fr. révolutionnaire.