retezare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RETEZÁRE, retezări, s. f. Acțiunea de
a reteza și rezultatul ei; retezat
1. –
V. reteza.retezare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)retezáre s. f.,
g.-d. art. retezắrii; pl. retezắriretezare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RETEZÁRE, retezări, s. f. Acțiunea de
a reteza și rezultatul ei; retezat
1. —
V. reteza.