retiar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RETIÁR, retiari, s. m. Gladiator roman înarmat cu un trident, un pumnal și o plasă în care încerca să-l prindă pe adversarul său. [
Pr.:
-ti-ar] – Din
lat. retiarius, fr. rétiaire.retiar (Dicționar de neologisme, 1986)RETIÁR s.m. Gladiator roman înarmat cu un trident, un pumnal și o plasă în care încerca să-l prindă pe adversarul său, înarmat cu platoșă. [Pron.
-ti-ar. / < lat.
retiarius].
retiar (Marele dicționar de neologisme, 2000)RETIÁR s. m. gladiator roman înarmat cu un trident, un pumnal și o plasă în care încerca să-l prindă pe adversarul său, înarmat cu platoșă. (< fr.
retiarius, fr.
rériaire)
retiar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RETIÁR, retiari, s. m. Gladiator roman înarmat cu un trident, un pumnal și o plasă în care încerca să-l prindă pe adversarul său. [
Pr.: -
ti-ar] —
Din lat. retiarius, fr. rétiaire.