restituție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RESTITÚȚIE, restituții, s. f. Restituire. ♦
Spec. Restituire de către un stat beligerant către alt stat beligerant a unor bunuri aparținând acestuia din urmă, pe care primul stat și le-a însușit și le-a transportat fără drept pe teritoriul său. – Din
fr. restitution.