restituibil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RESTITUÍBIL, -Ă, restituibili, -e, adj. (Despre împrumuturi) Care trebuie restituit. –
Restitui +
suf. -bil (după
fr. restituable).restituibil (Dicționar de neologisme, 1986)RESTITUÍBIL, -Ă adj. De restituit, de înapoiat. [Cf. fr.
restituable].
restituibil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RESTITUIBÍL, -Ă, restituibili, -e, adj. (Despre împrumuturi) Care trebuie restituit. —
Restitui +
suf. -
bil (după
fr. restituable).