respira (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RESPIRÁ, respír, vb. I.
Intranz. 1. A introduce în plămâni, prin inspirație, aer și a da afară, prin expirație, bioxidul de carbon și vaporii de apă rezultați din arderile care au loc în organism; a răsufla.
2. Fig. A răspândi, a revărsa, a degaja. – Din
fr. respirer, lat.,
it. respirare.respira (Dicționar de neologisme, 1986)RESPIRÁ vb. I. 1. intr., tr. A răsufla; a inhala aer în plămâni, a inspira.
2. intr. (
Fig.) A-și reveni după o emoție, un efort; a se simți ușurat.
3. tr. (
Fig.) A răspândi, a degaja. [P.i.
respír. / < fr.
respirer, cf. lat.
respirare].
respira (Marele dicționar de neologisme, 2000)RESPIRÁ vb. I. intr., tr. a inspira aer din atmosferă și a-l expira din plămâni. II. intr. (fig.) a-și reveni după o emoție, un efort; a se simți ușurat. III. tr. (fig.) a răspândi, a degaja. (< fr.
respirer, lat.
respirare)
respira (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))RESPIRÁ, respír, vb. I.
Intranz. 1. A introduce în plămâni prin inspirație aer și a da afară prin expirație acidul carbonic și vaporii de apă rezultați din arderile care au loc în organism; a răsufla. ♦
Tranz. A inhala aer în plămâni; a inspira.
2. Fig. A răspândi, a revărsa, a degaja.
De pretutindeni în opera sa respiră aerul de țară (CĂLINESCU). –
Fr. respirer (
lat. lit. respirare).
respira (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!respirá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
respírărespirà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)respirà v.
1. a răsufla, a atrage aerul în plămâni și a-l împinge afară;
2. a se odihni un moment:
lasă-mă să respir; 3. fig. a anunța:
aici totul respiră bucurie; 4. a dori cu ardoare:
el respiră răsbunare.respira (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RESPIRÁ, respír, vb. I.
Intranz. 1. A introduce în plămâni, prin inspirație, aer și a da afară, prin expirație, dioxidul de carbon și vaporii de apă rezultați din arderile care au loc în organism; a răsufla.
2. Fig. A răspândi, a revărsa, a degaja. — Din
fr. respirer, lat.,
it. respirare.