redută (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REDÚTĂ, redute, s. f. 1. Mic fort de apărare, de formă poligonală, înconjurat de șanțuri, folosit în trecut pentru apărarea circulară.
2. (
Înv.) Local public de petrecere cu muzică și dans. – Din
rus. redut, germ. Redoute, fr. redoute.