redus (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REDÚS, -Ă, reduși, -se, adj. 1. Scăzut, micșorat, diminuat (ca proporții, cantitate, intensitate, valoare). ♦ (Despre funcții și expresii algebrice) Asupra căreia s-a efectuat operația pentru obținerea celei mai simple forme; simplificat.
2. (Despre oameni) Lipsit de inteligență, de cultură, mărginit, prost.
3. (
Chim.; despre substanțe) Din care a fost scos oxigenul și care a câștigat electroni. –
V. reduce.redus (Dicționar de neologisme, 1986)REDÚS, -Ă adj. 1. Micșorat, scăzut. ♦ (
Despre fracții și expresii algebrice) Simplificat.
2. (
Despre oameni) Lipsit de inteligență; mărginit, prost. ♦ (
Lingv.; despre sunete) Slab perceptibil.
3. (
Despre substanțe) Din care s-a eliminat oxigenul. [<
reduce].
redus (Marele dicționar de neologisme, 2000)REDÚS, -Ă adj. 1. scăzut, micșorat; mic. ◊ (despre fracții, expresii algebrice) simplificat. 2. (despre oameni) lipsit de inteligență; mărginit, prost. ◊ (lingv.; despre sunete) slab perceptibil. 3. (despre substanțe) care a suferit operația de reducere (3). (< reduce)
redus (Dicționaru limbii românești, 1939)*redús, -ă adj. (d.
reduc). Micșorat, scăzut:
preț redus. Fig. Prost (cu mintea redusă).
redus (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)redus a. scăzut:
preț redus.redus (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REDÚS, -Ă, reduși, -se, adj. 1. Scăzut, micșorat, diminuat (ca proporții, cantitate, intensitate, valoare). ♦ (Despre funcții și expresii algebrice) Asupra căreia s-a efectuat operația pentru obținerea celei mai simple forme; simplificat.
2. (Despre oameni) Lipsit de inteligență, de cultură; mărginit, prost.
3. (
Chim.; despre substanțe) Din care a fost scos oxigenul și care a câștigat electroni. —
V. reduce.