reechilibra (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REECHILIBRÁ, reechilibrez, vb. I.
Tranz. și
refl. A readuce sau a reveni la starea de echilibru. –
Re1- +
echilibra.reechilibra (Marele dicționar de neologisme, 2000)REECHILIBRÁ vb. tr. a echilibra din nou. (< fr.
rééquilibrer)
reechilibra (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)reechilibrá (a ~) (-li-bra) vb.,
ind. prez. 3
reechilibreázăreechilibra (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REECHILIBRÁ, reechilibrez, vb. I.
Tranz. și
refl. A readuce sau a reveni la starea de echilibru. —
Pref. re- +
echilibra.