redută - explicat in DEX

redută (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
REDÚTĂ, redute, s. f. 1. Mic fort de apărare, de formă poligonală, înconjurat de șanțuri, folosit în trecut pentru apărarea circulară. 2. (Înv.) Local public de petrecere cu muzică și dans. – Din rus. redut, germ. Redoute, fr. redoute.

redută (Dicționar de neologisme, 1986)
REDÚTĂ s.f. Lucrare de fortificație pentru apărarea circulară. [< germ. Redoute, fr. redoute].

redută (Marele dicționar de neologisme, 2000)
REDÚTĂ s. f. Lucrare de fortificație pentru apărare circulară. (< rus. redut, fr. redoute)

redută (Dicționaru limbii românești, 1939)
*redútă f., pl. e (fr. redoute, f., d. it. ridotta, azĭ ridotto, redută, adică „loc retras, în care te-aĭ redus”). Fort. Fort mic izolat fără redane, ci numaĭ cu zidurĭ trase în linie dreaptă.

redută (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
redútă s. f., g.-d. art. redútei; pl. redúte

redută (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
redută f. fort mic.

redută (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
REDÚTĂ, redute, s. f. 1. Mic fort de apărare, de formă poligonală, înconjurat de șanțuri, folosit în trecut pentru apărarea circulară. 2. (înv.) Local public de petrecere cu muzică și dans. — Din rus. redut, germ. Redoute, fr. redoute.