recognițiune(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) RECOGNIȚIÚNE,recognițiuni, s. f. (Livr.) Recunoaștere. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. récognition.
recognițiune(Dicționar de neologisme, 1986) RECOGNIȚIÚNEs.f. (Liv.) Recunoaștere. [< fr. récognition].
recognițiune(Marele dicționar de neologisme, 2000) RECOGNIȚIÚNEs. f. recunoaștere. (< fr. récognition, lat. recognitio)
recognițiune(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) recognițiúne (livr.) (-ți-u-) s. f., g.-d. art. recognițiúnii; pl. recognițiúni
recognițiune(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) RECOGNIȚIÚNE,recognițiuni, s. f. (Livr.) Recunoaștere. [Pr.: -ți-u-] — Din fr. récognition.