recognitiv - explicat in DEX

recognitiv (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RECOGNITÍV, -Ă, recognitivi, -e, adj. (Despre un act) Prin care se recunoaște o obligație. – Din fr. récognitif.

recognitiv (Dicționar de neologisme, 1986)
RECOGNITÍV, -Ă adj. (Despre un act) Prin care se recunoaște o obligație. [< fr. récognitif].

recognitiv (Marele dicționar de neologisme, 2000)
RECOGNITÍV, -Ă adj. (despre acte) prin care se recunoaște o obligație. (< fr. récognitif)

recognitiv (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
recognitív adj. m., pl. recognitívi; f. recognitívă, pl. recognitíve

recognitiv (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RECOGNITÍV, -Ă, recognitivi, -e, adj. (Despre un act) Prin care se recunoaște o obligație. — Din fr. récognitif.