recișor(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) RECIȘÓR, -OÁRĂ,recișori, -oare, adj. (Fam.) Diminutiv al lui rece; puțin cam rece. – Rece + suf. -ișor.
recișor(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) recișór (fam.) adj. m., pl. recișóri; f. recișoáră, pl. recișoáre
recișor(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) RECIȘÓR, -OÁRĂ,recișori, -oare, adj. (Fam.) Diminutiv al lui rece; puțin cam rece. — Rece + suf. -ișor.