recicla (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RECICLÁ, reciclez, vb. I.
Tranz. A prelucra anumite deșeuri în vederea refolosirii lor. – Din
fr.recycler.recicla (Dicționar de neologisme, 1986)RECICLÁ vb. I. tr., refl. A(-și) completa cunoștințele prin reciclare. [< fr.
récycler].
recicla (Marele dicționar de neologisme, 2000)RECICLÁ vb. tr., refl. 1. a(-și) completa cunoștințele prin reciclare (1); a-și schimba orientarea. 2. a prelucra anumite deșeuri în vederea refolosirii lor. (< fr.
recycler)
recicla (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)reciclá (a ~) (-ci-cla) vb.,
ind. prez. 3
recicleázărecicla (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RECICLÁ, reciclez, vb. I.
Tranz. A prelucra anumite deșeuri în vederea refolosirii lor. — Din
fr. recyder.