recirculație - explicat in DEX

recirculație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RECIRCULÁȚIE, recirculații, s. f. Reintroducere parțială sau totală a agentului caloric sau frigorific într-o instalație de încălzire sau de răcire; reintroducere a unui material într-o instalație în care se produce o reacție chimică; recirculare. – Din fr. recirculation.

recirculație (Dicționar de neologisme, 1986)
RECIRCULÁȚIE s.f. Reintroducere a unui material în ciclul de fabricație, în scopul îmbunătățirii unor parametri ai producției. ♦ Reintroducerea agentului caloric sau frigorific într-o instalație în care se produce o reacție chimică. [Gen. -iei. / < fr. recirculation].

recirculație (Marele dicționar de neologisme, 2000)
RECIRCULÁȚIE s. f. reintroducere a unui material în ciclul de fabricație, în scopul îmbunătățirii unor parametri ai producției. ◊ reintroducere a agentului caloric sau frigorific într-o instalație de încălzire sau de răcire ori a unui material într-o instalație în care se produce o reacție chimică. (< fr. récirculation)

recirculație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
recirculáție (-ți-e) s. f., art. recirculáția (-ți-a), g.-d. recirculáții, art. recirculáției

recirculație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RECIRCULÁȚIE s. f. Reintroducere parțială sau totală a agentului caloric sau frigorific într-o instalație de încălzire sau de răcire; reintroducere a unui material într-o instalație în care se produce o reacție chimică; recirculare. — Din fr. recirculation.