rebandaja (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REBANDAJÁ, rebandajez, vb. I.
Tranz. A înlocui bandajele roților unui vehicul feroviar. –
Re1- +
bandaja.rebandaja (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rebandajá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
rebandajeáză, 1
pl. rebandajắm; ger. rebandajấndrebandaja (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REBANDAJÁ, rebandajez, vb. I.
Tranz. A înlocui bandajele roților unui vehicul feroviar. —
Pref. re- +
bandaja.