reambala (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REAMBALÁ, reambalez, vb. I.
Tranz. A ambala din nou. [
Pr.:
re-am- ] –
Re1- +
ambala.reambala (Dicționar de neologisme, 1986)REAMBALÁ vb. I. tr. A împacheta din nou. [cf. fr.
remballer].
reambala (Marele dicționar de neologisme, 2000)REAMBALÁ vb. tr. a ambala din nou. (< re
1- + ambala)
reambala (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)reambalá (a ~) (re-am-) vb.,
ind. prez. 3
reambaleázăreambala (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REAMBALÁ, reambalez, vb. I.
Tranz. A ambala din nou. [
Pr.:
re-am- ] —
Pref. re- +
ambala.