reamenaja (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REAMENAJÁ, reamenajez, vb. I.
Tranz. A amenaja într-o formă nouă, îmbunătățită. [
Pr.:
re-a-] –
Re1- +
amenaja (după
fr. réaménager).
reamenaja (Marele dicționar de neologisme, 2000)REAMENAJÁ vb. tr. a amenaja într-o formă nouă, îmbunătățită. (< fr.
réaménager)
reamenaja (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*reamenajá (a ~) (re-a-) vb.,
ind. prez. 3
reamenajeáză, 1
pl. reamenajắm; conj. prez. 3
să reamenajéze