realist - explicat in DEX

realist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
REALÍST, -Ă, realiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care este bazat pe principiile realismului; specific realismului. ♦ Spec. (Despre scriitori, artiști etc.) Care aderă la realism, care reprezintă realismul în artă, în literatură. ♦ Care imită sau reproduce fidel realitatea. ♦ (Despre oameni; adesea substantivat) Cu spirit practic, cu simțul realității. 2. S. m. și f. Adept al realismului. [Pr.: re-a-] – Din fr. réaliste.

realist (Dicționar de neologisme, 1986)
REALÍST, -Ă adj. Bazat pe realism, pătruns de realism; specific realismului. ♦ (Despre scriitori, artiști etc.) Care reprezintă realismul în artă. ♦ (Despre oameni; adesea s.) Cu spirit practic. // s.m. și f. Adept al realismului. [Cf. fr. réaliste].

realist (Marele dicționar de neologisme, 2000)
REALÍST, -Ă I. adj. bazat pe realism; specific realismului. ◊ cu spirit practic, cu simțul realității. II. adj., s. m. f. (artist, scriitor) care reprezintă realismul în artă, în literatură; (adept) al realismului. (< fr. réaliste)

realist (Dicționaru limbii românești, 1939)
*realíst, -ă (ea 2 sil.) s. (fr. réaliste). Adept al realizmuluĭ [!]: Adj. Filosof [!] realist, scriitor realist. Adj.: tendență [!] realistă.

realist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
realíst (re-a-) adj. m., s. m., pl. realíști; adj. f., s. f. realístă, pl. realíste

realist (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
realist a. și m. 1. nume dat unor filozofi medievali cari considerau ideile abstracte (genul, specia) și ideile absolute (adevărul, binele, frumosul) ca niște ființe reale; 2. partizan al realismului în artă sau literatură: școala realistă.

realist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
REALÍST, -Ă, realiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care este bazat pe principiile realismului; specific realismului. ♦ Spec. (Despre scriitori, artiști etc.) Care aderă la realism, care reprezintă realismul în artă, în literatură. ♦ Care imită sau reproduce fidel realitatea. ♦ (Despre oameni; adesea substantivat) Cu spirit practic, cu simțul realității. 2. S. m. și f. Adept al realismului. [Pr.: re-a-] — Din fr. réaliste.