realiza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REALIZÁ, realizez, vb. I.
Tranz. 1. A aduce (ceva) la îndeplinire, a face să devină real; a atinge (un scop), a înfăptui.
2. Spec. A crea, a plăsmui o operă de artă. ♦
Refl. (Despre o persoană, mai ales despre un artist) A se dezvolta pe deplin, a se desăvârși, a-și pune în valoare capacitatea de creație.
3. A obține, a dobândi, a câștiga (ceva); a încasa prețurile (la mărfurile vândute).
4. A-și face o idee precisă despre..., a reuși să înțeleagă, să pătrundă înțelesul unui lucru. [
Pr.:
re-a-] – Din
fr. réaliser.realiza (Dicționar de neologisme, 1986)REALIZÁ vb. I. tr. 1. A înfăptui, a face ceva.
2. A crea, a plăsmui; a desăvârși; a întruchipa. ♦
refl. A se dezvolta deplin, a se desăvârși; a-și pune în valoare capacitățile creatoare.
3. A obține, a câștiga (ceva). [< fr.
réaliser].
realiza (Marele dicționar de neologisme, 2000)REALIZÁ vb. I. tr. 1. a înfăptui, a face ceva; a-și îndeplini obligațiile, planul etc. 2. a crea, a elabora; a desăvârși; a întruchipa. 3. a obține, a câștiga (ceva). 4. a-și da bine seama, a reuși să înțeleagă. II. refl. a se dezvolta deplin, a se desăvârși; a-și pune în valoare capacitățile creatoare. (< fr.
réaliser, /I, 4/ engl.
realize)
realiza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)realizá (a ~) (re-a-) vb.,
ind. prez. 3
realizeázărealiza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REALIZÁ, realizez, vb. I.
Tranz. 1. A aduce (ceva) la îndeplinire, a face să devină real; a atinge (un scop), a înfăptui.
2. Spec. A crea, a plăsmui (o operă de artă). ♦
Refl. (Despre o persoană, mai ales despre un artist) A se dezvolta pe deplin, a se desăvârși, a-și pune în valoare capacitatea de creație.
3. A obține, a dobândi, a câștiga (ceva); a încasa prețurile (la mărfurile vândute).
4. A-și face o idee precisă despre..., a reuși să înțeleagă, să pătrundă înțelesul unui lucru. [
Pr.:
re-a-] — Din
fr. réaliser.realizà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)realizà v.
1. a da realitate sau ființă:
omul realizează abstracțiunile minții; 2. a face:
a realiza beneficii mari; 3. a deveni real, a se împlini:
visul său s’a realizat.