reajustare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REAJUSTÁRE, reajustări, s. f. Acțiunea de
a reajusta și rezultatul ei. [
Pr.:
re-a-] –
V. reajusta.reajustare (Dicționar de neologisme, 1986)REAJUSTÁRE s.f. Acțiunea de a reajusta și rezultatul ei. [<
reajusta].
reajustare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)reajustáre (re-a-) s. f.,
g.-d. art. reajustắrii; pl. reajustắri