protocordat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROTOCORDÁT, protocordate, s. n. (La
pl.) Încrengătură de animale marine care prezintă notocord și fante branhiale persistente în timpul întregii vieți a individului
(Protocordata); (și la
sg.) animal din această încrengătură. – Din
fr. protochordés.