protocolar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROTOCOLÁR, -Ă, protocolari, -e, adj. Care ține de protocol, potrivit protocolului; (despre oameni) ceremonios. – Din
fr. protocolaire.protocolar (Dicționar de neologisme, 1986)PROTOCOLÁR, -Ă adj. După protocol, potrivit protocolului; (
despre persoane) ceremonios. [Cf. fr.
protocolaire].
protocolar (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROTOCOLÁR, -Ă adj. potrivit protocolului; care respectă anumite reguli de politețe, ceremonios. (< fr.
protocolaire)
protocolar (Dicționaru limbii românești, 1939)*protocolár, -ă adj. (d.
protocol; fr.
-laire). Conform protocoluluĭ.
protocolar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)protocolár adj. m.,
pl. protocolári; f. protocoláră, pl. protocoláre