prospera (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROSPERÁ, prospér, vb. I.
Intranz. A se afla sau a se dezvolta în condiții fericite, favorabile; a înflori, a progresa. [
Prez. ind. și:
prosperez] – Din
fr. prospérer.prospera (Dicționar de neologisme, 1986)PROSPERÁ vb. I. intr. A înflori, a-i merge bine, a progresa. [P.i.
prospér și
-rez. / < fr.
prospérer].
prospera (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROSPERÁ vb. intr. a se afla, a se dezvolta în condiții extrem de prielnice. (< fr.
prospérer)
prospera (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)prosperá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
prospérăprosperà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)prosperà v. a fi prosper.