prizonierat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRIZONIERÁT s. n. Situația sau starea de prizonier (
1);
p. ext. perioadă de timp în cursul căreia cineva este prizonier (
1); captivitate. [
Pr.:
-ni-e-] –
Prizonier +
suf. -at.prizonierat (Dicționar de neologisme, 1986)PRIZONIERÁT s.n. Captivitate, robie. [Pron.
-ni-e-. / <
prizonier +
-at].
prizonierat (Marele dicționar de neologisme, 2000)PRIZONIERÁT s. n. stare de prizonier; captivitate. (< prizonier + -at)
prizonierat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)prizonierát (-ni-e-) s. n.