prefectură - explicat in DEX



prefectură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PREFECTÚRĂ, prefecturi, s. f. 1. (În Roma antică) Oraș sau municipiu lipsit de dreptul de a-și alege magistrați. 2. Instituție care constituie forul administrativ și polițienesc suprem dintr-un județ, reprezentând aici puterea centrală; clădire în care își are sediul această instituție. 3. Funcția de prefect; timpul cât prefectul își exercită această funcție. – Din lat. praefectura, fr. préfecture.

prefectură (Dicționar de neologisme, 1986)
PREFECTÚRĂ s.f. 1. (Ist.; la romani) Oraș sau municipiu lipsit de dreptul de a-și alege magistrați, fiind condus de un prefect (1); demnitate de prefect (1); timpul cât un prefect (1) își exercită această funcție. 2. (În trecut) Administrația unui județ. ♦ Localul unde era instalată o asemenea instituție. [< lat. praefectura, fr. préfecture].

prefectură (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PREFECTÚRĂ s. f. 1. unitate administrativă, provincie etc. condusă de un prefect (1). 2. funcția, demnitatea de prefect. 3. instituție care constituie forul administrativ și politic sau conducerea poliției dintr-un județ (sau district). (< lat. praefectura, fr. préfecture)

prefectură (Dicționaru limbii românești, 1939)
*prefectúră f., pl. ĭ (lat. praefectura). Numele maĭ multor funcțiunĭ la vechiĭ Romanĭ. Numele marilor diviziunĭ stabilite de Constantin în imperiu roman: prefectura Italiiĭ, Galiilor [!], Orientuluĭ, Iliriiĭ. Azĭ, funcțiune de prefect: a obținea [!] o prefectură. Casa în care e bĭurou oficial al prefectuluĭ și al subalternilor luĭ: mă duc la prefectură.

prefectură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
prefectúră s. f., g.-d. art. prefectúrii; pl. prefectúri

prefectură (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
prefectură f. 1. numele mai multor funcțiuni în Roma antică; 2. numele marilor diviziuni ale imperiului roman; 3. azi, funcțiune de prefect: a obține o prefectură; 4. întindere teritorială administrată de un prefect; 5. palatul, biuroul prefectului.