prefectură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PREFECTÚRĂ, prefecturi, s. f. 1. (În Roma antică) Oraș sau municipiu lipsit de dreptul de a-și alege magistrați.
2. Instituție care constituie forul administrativ și polițienesc suprem dintr-un județ, reprezentând aici puterea centrală; clădire în care își are sediul această instituție.
3. Funcția de prefect; timpul cât prefectul își exercită această funcție. – Din
lat. praefectura, fr. préfecture.