prefectoral (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PREFECTORÁL, -Ă, prefectorali, -e, adj. Care ține de prefectură, al prefectului. – Din
fr. préfectoral.prefectoral (Dicționar de neologisme, 1986)PREFECTORÁL, -Ă adj. Care ține de prefectură, al prefectului. [Cf. fr.
préfectoral].
prefectoral (Marele dicționar de neologisme, 2000)PREFECTORÁL, -Ă adj. care aparține prefectului sau prefecturii. (< fr.
préfectoral)
prefectoral (Dicționaru limbii românești, 1939)*prefectorál, -ă adj. (fr.
préfectoral, formațiune iregulară după
électoral, profesoral și altele în
-oral. Forma corectă ar fi
prefect-al). De prefect, al prefectuluĭ orĭ al prefecturiĭ:
vacanță prefectorală.prefectoral (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)prefectorál adj. m.,
pl. prefectoráli; f. prefectorálă, pl. prefectoráleprefectoral (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)prefectoral a. ce ține de un prefect, de o prefectură.